Am scris dimineață despre Florin Ioniță (42 ani), primul român care termină Spartathlon, unul dintre cele mai grele ultramaratoane din lume. A fost o cursă epuizantă pentru el, o cursă pe care a dus-o până la capăt, într-un mod mai mult decât onorabil.
246 km, de la Atena la Sparta, locul 42 din 234 de concurenți care au trecut linia de finish, după 30 de ore, 48 de minute și 25 de secunde.
Am reușit să stau de vorbă cu Florin, prin intermediul mesageriei Facebook. Vă redau mai jos o parte din conversația noastră, care s-a desfășurat de-a lungul întregii zile.
Mai poți să mergi?
În stil roboțel, dar, da, mișc.
Ce te doare cel mai tare acum?
Gambele
Ce adidași ai folosit? Mai sunt buni? 🙂
Ultraboost, cei de la Balaton. Cred că da, nu m-am uitat foarte atent la ei.
Unghii căzute? Răni?
Unghii căzute, nu. Răni: m-am opărit , mă ustură limba de la ceaiul fierbinte băut noaptea, îmi lăcrimează ochiul stâng, amigdalele umflate de la băut rece noaptea…cam atât.
Mai vrei la cursa asta?
Acum nu, peste o lună, cine știe ce voi gândi?
Ce diferență de nivel ai avut?
Aproape 2.800 de metri.
Te-a ținut bateria de la ceas? (n.r. cursa lui Florin a durat 30 de ore, 48 de minute și 25 de secunde)
Da, a ținut, mai avea 4% la final.
Ce greșeli ai făcut în această cursă?
Nu știu, încă analizez.
Ești mulțumit de rezultat?
Da, vroiam doar să termin în cele 36 de ore.
Am văzut că pe 4 a ieșit o tipă, cum aleargă aia nene?!
Nu știu, m-a depășit la km 60, am reușit să mă țin după ea cam 2 km, după care a zburat.
Cu cât alergai atunci?
Nu mai știu, între 4.30 min/km și 5.00 min/km.
Ce ți s-a părut cel mai greu în această cursă?
Crampele, m-au lovit cam pe la km 70, nu mă așteptam.
Dar pe la ce km așteptai crampele?
Nu le așteptam, asta m-a speriat.
Au fost din alea crunte, dureroase?
Da. Între km 70 și 100 m-au chinuit rău, mai ales după km 80.
Ai avut o strategie de cursă?
Recunosc că nu foarte clară. Am plecat repede să scap de zona cu alergarea pe lângă mașini, era ca un concurs organizat, să zicem, în București, în zi lucrătoare, fără să fie oprită circulația, dar cu poliție care dirija în anumite puncte.
Cât mai ai de gând să alergi ultramaratoane?
În momentele grele din curse îmi spun că este ultima data, însă după îmi rămân în minte doar părțile frumoase și repet.
În timp ce vorbeam cu el, Florin îmi spune că este la o masă oferită de primarul din Sparta. Mâine seară o să fie la o altă masă, în Atena, unde va fi festivitatea de premiere, la care va participa și el.
Ți-e foame?
Am consumat 15.971 de calorii în cursă. Ție nu ți-ar fi?
Mie îmi vine să mănânc un frigider întreg și după ce alerg 15 km. Apropos, cât ai slăbit? Te-ai cântărit?
Nu m-am cântărit, dar, ca idee, aseară, după două farfurii de mâncare și cca 1 litru de apă, se vedea six pack-ul fără să încordez mușchii.
Ce mâncare ți-ai dorit cel mai mult în timpul cursei?
Grăsimi – cașcaval, slănină, nu am avut așa ceva.
Mai există gânduri după km 100? Sau doar flash-uri, de genul “vreau slană”, “au, mă doare!”?
Da. Ce urmează pe traseu, mai apar crampele, ce peisaj frumos, iar vin mașinile cu fază lungă aprinsă, băga-i-aș…