Azi vă prezint un interviu cu Traian Goga, secretar al Federației Române de Ciclism din luna noiembrie a anului trecut.

Oficialul Federației a fost ciclist de performanță aproximativ 11 ani, iar după ce a părăsit viața sportivă a lucrat în jur de cinci ani ca jurnalist de specialitate, la revista MBike și site-ul Freerider.ro.

Ciclismul românesc e în colaps, prieteni, iar asta o știm cu toții. Cât de gravă este situația? Un scurt preview al discuției cu Traian Goga:


  • Federația Română de Ciclism nu are buget în 2016;
  • Există șanse minime spre zero ca Turul României să mai fie organizat în acest an. De altfel, nu se întrezăresc speranțe nici pentru anii următori;
  • Cicliștii profesioniști din România îi numeri pe degete;

În prezent, Federația Română de Ciclism păstorește 63 de cluburi de ciclism, dar ce ar putea să facă pentru ele dacă nu are buget?

“În momentul de față funcționăm doar din taxele plătite de cluburile din România și cele plătite de organizatorii de concursuri”, spune Traian Goga.

Sume infime colectate de la cluburi 

Cluburile afiliate Federației Române de Ciclism plătesc o taxă anuală de 200 de lei. Prin urmare, se colectează suma de 12.600 de lei, adică aproximativ 2.800 de euro.

“Cred că anul acesta am colectat aproximativ 3.000 de euro”, spune Traian Goga. În banii aceștia intră contribuțiile cluburilor afialite și taxele plătite de organizatorii de concursuri de ciclism, care își iau avizul Federației pentru organizarea competițiilor.

“Eu sunt angajat al Federației Române de Ciclism, dar salariul îl complează Eduard Novak din propriul său buzunar. Contabilul lucrează gratis. Da, situația nu e prea roză”.

Nu se poate intra în sediul Federației

Reprezentanții Federației nici măcar nu pot intra în sediul oficial al instituției. Poftim? Deși pare incredibil, există o explicație logică, pe care ne-a prezentat-o Traian Goga.

În noiembrie 2013, președintele Federației Române de Ciclism, Eduard Novak, a fost demis printr-o măsură abuzivă și ilegală de către un Consiliu de Administrație ai cărui membri sunt cercetați penal în prezent.

L-au dat jos și au numit un alt președinte, Nicolae Plugaru. Până la urmă lucrurile s-au lămurit în justiție, iar în septembrie 2014 Eduard Novak a fost repus în drepturi de către Curtea de Apel.

Ce-a făcut Nicolae Plugaru cât a fost președinte? Datorii. Pentru că nu sunt plătite aceste datorii (Federația nu are buget) nimeni nu poate intra în sediul oficial al Federației.

“E vorba de utilități, chestii mărunte, dar s-au adunat undeva pe la 2.000 de euro. Noi trebuie să achităm acești bani, ca să putem intra în sediu și să avem acces la arhive”, spune Traian Goga.

Datorii, în loc de buget

Mai există și alte datorii ale Federației Române de Ciclism.

“Eduard Novak a făcut un audit financiar al Federației Române de Ciclism în 2013. S-a descoperit că din 2001 nu s-a plătit nicio contribuție socială pentru niciun angajat. În această perioadă Federația a avut între 4 și 7 angajați. Valoarea datoriei a fost de 450.000 de lei, o parte au fost plătiți, dar tot au mai rămas 300.000 de lei, adică în jur de 80.000 de euro”, afirmă Traian Goga.

Iată de ce nu are Federația buget asigurat de către statul român.

“Primul ministru este singurul care poate să dicteze suspendarea temporară a datoriei. El poate da o ordonanță de urgență, dar rămâne de văzut. Am depus o petiție, am discutat, așteptăm să vedem soluția”, spune Traian Goga.

80.000 de euro sunt un buget bun pentru un sezon de ciclism, chiar dacă nu neapărat suficient.

2013, ultimul an cu buget

“În momentul de față funcționăm doar din taxele plătite de cluburile din România și cele plătite de organizatorii de concursuri”, spune Traian Goga.

“2013 a fost ultimul an în care s-a primit buget. Dacă nu mă înșel, a fost în jur de 100.000 de euro, dar atunci Federația avea în sarcină și Turul României și o mare parte din buget era alocat acestui concurs, deși existau sponsori. Nu îmi este clar în ce direcție au mers banii veniți de la aceștia”.

Turul României? Nu sunt bani

“Dacă am avea banii, am subcontracta pe cineva. Cred că nu este fezabil să organizeze Federația acest concurs. Îți trebuie un departament cu minimum 15 oameni, care să știe foarte bine toate colțurile țării”.

Dar nu sunt bani.

“Există discuții cu potențiali sponsori”, spune Traian Goga, dar ceea ce citesc pe chipul lui nu este în niciun caz speranță.

Ar fi nevoie de cel puțin 75.000 de euro, iar din acești bani s-ar asigura fondul de premiere și cazările pentru echipe. Dar mai sunt multe, multe alte aspecte logistice care costă și trebuie luate în calcul, cum ar fi evenimentele conexe competiției, scena, tricourile distinctive, amenajarea traseului etc.

“BRD a spus că ne poate da 10.000 de euro, dar această sumă ar putea acopei doar premiile în bani, în cel mai fericit caz”.

“Avem o grămadă de șosele care acum sunt recondiționate, există niște premise care sunt mult mai bune decât în anii trecuți. Dar nu avem banii și nici măcar o firmă privată de organizare de evenimente nu a manifestat interesul pentru organizarea acestei competiții”, spune Traian Goga.

E trist ce se întâmplă, foarte trist.

România a fost a şasea ţară din lume care a organizat un tur ciclist internaţional. Se întâmpla în 1934, iar cursa a măsurat 1.027 km şi a fost împărţită în şapte etape. Învingătorul a fost un bulgar, Marin Nicolov, care a câştigat şi trei etape. Doar 250 de kilometri erau asfaltați atunci, iar media a fost modestă: 25 km/h.

Ultima ediţie a Turului Ciclist al României a avut loc în anul de graţie 2013, la ediţia cu numărul 50, când s-au înscris 18 echipe şi când a concurat inclusiv preşedintele Federaţiei Române de Ciclism, Eduard Novak, din partea echipei Tuşnad Cycling Team.

România are 97 de cicliști de performanță

În 2012, România avea 172 de sportivi legitimați, iar astăzi are 97, după spusele lui Traian Goga. Atenție, acest număr cuprinde toate categoriile de performanță: Elite, U23, juniori și cadeți. Seniori sunt 32!

Măsuri pentru viitor

“Trebuie să stimulăm ciclismul pentru copii, asta este singura măsură cu eficiență dovedită pe care o putem face pe termen mediu și lung. Am început cu cupa României de la șosea. Momentan nu are forma pe care ne-am dorit-o. Am apelat la cursele lui Alex Ciocan și la cursele de la Miercurea Ciuc, pe care le-am reunit”.

“Ne-am fi dorit să putem face o organizare prin intermediul cluburilor, în mai multe zone din țară. Dacă faci curse doar la București, Ploiești și Miercurea Ciuc, evident că doar de aici o să-ți iasă copiii care fac sport”.

“Trebuie să avem o distribuție geografică pe cât se poate de cuprinzătoare: București, Constanța, Iași, Bacău, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Cluj, Alba Iulia, Arad, Oradea…, să fie cât mai multe zone din țară. Acesta este targetul la care trebuie să ajungem”.

Comentarii

Susține acest blog. Donează!Susține acest blog. Donează! Become a Patron!