În ultimul timp, tot ducându-i pe copii mei la diverse competiții de alergare sau de mountain bike, am observat o tendință crescută în rândul organizatorilor de a acorda felicitări de genul: <<Bravo, toată lumea a câștigat astăzi!>>.

Toți copii sunt declarați “învingători” pentru simplul fapt că au participat la un concurs. Eu am o viziune complet diferită, în calitatea mea de părinte, și vă rog s-o luați doar ca pe o părere personală, după care mă ghidez doar eu, fără să am pretenția că trebuie urmată și de alții. Mi se pare incorect ca un părinte să nu fie un observator critic al copilului său și să nu vrea ca odrasla să se perfecționeze și să ajungă la un nivel cât mai înalt. Mi se pare greșit să-ți feliciți copilul numai pentru că a participat la o competiție.

Ce va învăța el dacă-l pui în turmă? Că e bine să stai la loc călduț? Să nu-ți dorești mai mult în viață? Să nu aspiri la mai bine? Sporturile competitive reprezintă una dintre cele mai bune pregătiri pentru viață, pentru că reflectă foarte bine natura la fel de competitivă a lumii în care ne trăim.

Îmi doresc foarte mult ca Vlăduț și Natalia să ajungă oameni pasionați, să-și dorească să se ridice deasupra concurenței și…să câștige!

Dacă nu ar fi important să câștigi nu s-ar mai face niciun clasament și nu s-ar acorda premii. Indiferent dacă ne place sau nu, trăim într-o lume în care scorul se ține.

Comentarii