Alergare Concursuri

Cum a fost la prima ediţie Băneasa Forest Run

Băneasa Forest Run

10

Înscriere/ridicare kit

10.0/10

Traseu

10.0/10

Kit de participare

10.0/10

Puncte de hidratare

10.0/10

Comunicare

10.0/10

Fotografii pe traseu

10.0/10

Clasament online

10.0/10

Pros

  • Procedură de înscriere şi ridicare kit
  • Traseu
  • Kit de participare generos
  • Puncte de hidratare bogate
  • Comunicare
  • Fotografii pe traseu
  • Clasament online
  • Medalia cu design super

Cons

  • Identitate similară cu Băneasa Race, aș fi căutat să vin cu ceva diferit.
  • Clasament listat după timpul brut, nu după timpul net

Duminică, 29 aprilie, am participat la Băneasa Forest Run, concurs aflat la prima ediţie, care a luat naştere prin desprinderea de Băneasa Trail Run, rebranduit în Băneasa Race.

A fost un concurs geamăn cu Băneasa Race (citeşte review-ul de cursă), cu mici diferențe, dar în mare, din punctul de vedere al unui alergător, cele două concursuri au arătat cam la fel. S-a alergat pe același traseu, în pădurea Băneasa, cu diferența că la Băneasa Forest Run sensul de alergare a fost invers.

Ca și în cazul Băneasa Race, a fost un concurs bine organizat, fără sincope vizibile, cu o atmosferă relaxantă. I-am dat notă maximă.

Baneasa Forest Run 2018 - Emilian Nedelcu

Am tratat cursa ca pe un antrenament în  forță, pentru că înainte de start am pedalat aproximativ 50 km. Am executat deci un brick și am fost surprins  cât de bine m-am simțit în timpul alergării.

Am cam întârziat la start, n-am estimat prea bine momentul în care voi termina antrenamentul de ciclism și, până m-am schimbat și mi-am legat bicicleta, am luat startul ultimul. În momentul în care eu treceam prin poarta de start/finish concurenții parcurseseră deja câteva sute de metri bune din traseu.

Nu m-am stresat însă prea tare pe tema asta, ba chiar mi-a plăcut, pentru că în acest fel am avut ocazia să depășesc foarte mulți alergători, iar asta mi-a gâdilat din plin orgoliul.

M-am simțit incredibil de bine în timpul alergării. Picioarele m-au  ascultat, iar respirația a funcționat. N-am simțit nicio clipă că mă sufoc, n-am tras 100%, ci mi-am pătrat o rezervă de energie, pentru că nu știam cum va reacționa corpul până la capăt.

Mă așteptam să mi se înmoaie picioarele, dar nu s-a întâmplat asta. A fost doar al doilea brick pe anul acesta, sunt curios cum vor fi următoarele.

În ceea ce privește clasamentul, am trecut linia de finish pe locul 25 din 390 de finisheri și pe locul 7 la categoria mea de vârstă, din cei 91 de participanți înscriși la 30-39 de ani. A fost ultimul concurs la care am participat în cadrul acestei categorii, de la 1 mai am trecut la 40+.

Aș fi ieșit mai bine în clasament dacă listele nu s-ar fi calculat după timpul brut, ci după timpul net, așa cum mi s-ar fi părut normal. Timpul meu net a fost 50:25, iar timpul brut 51:45. Concurenții clasați în fața mea nu au avut un decalaj atât de mare ca al meu, dar asta nu mai contează acum. Poate că la următoarea ediție organizatorii vor ține cont de acest aspect.

 

 

 

 

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$.
Become a Patron!

Comentarii

You Might Also Like