Blog Competitii Giro d'Italia

Prima Evadare 2012: Cum a fost cursa

Prima Evadare 2012, foto Stelian Pavalache

 

Prima Evadare 2012, foto Stelian Pavalache

Prima Evadare 2012 a fost de vis. Veneam, în primul rând, după visul urât Prima Evadare 2011 și după coșmarul Prima Evadare 2010, ambele ediții fiind adevărate probe de Ironman, în lupta contra noroiului. Ieri a fost soare, deci în comparație cu cele două ediții anterioare, din acest punct de vedere cursa a fost perfectă. Traseul a fost 100% uscat, 100% ciclabil și 100% marcat.

Prima Evadare după Prima Accidentare

Veneam după o accidentare, după ce în urmă cu o lună am căzut ca mocofanul cu rolele și m-am ales cu o entorsă la genunchiul drept, pe care doctorul a numit-o ruptură parțială de ligament. Am stat cu piciorul în ghips trei săptămâni și ar fi trebuit să stau încă trei fără să fac sport.

Nu credeam că mai apuc Prima Evadare 2012, mai ales că toți “specialiștii” din jurul meu mi-au prezis o atrofieră aproape totală a mușchilor de la picior, dar și pentru că nesiguranța produsă de piciorul bolnav mă rodea în fiecare zi.

În prima zi când mi-am scos ghipsul am fost și am alergat. Ușor, șontâc, dar a fost o alergare de cinci kilometri. M-a durut piciorul, dar am strâns din dinți. A doua zi am luat pauză. A treia zi am ieșit din nou la alergare. Până la urmă, mi-am revenit, așa încât ziua de ieri, la Prima Evadare 2012, m-a prins cu piciorul aproape complet vindecat.

Mușchii nu și-au revenit 100%, pentru că simțeam cum stângul împinge mai tare, dar am fost acolo, pe bicicletă, alături de peste 2.000 de bicicliști, pasionați de mountain bike.

Later update: Au fost 2.140 de bicicliști înscriși la Prima Evadare 2012 și au ajuns la finish 2.044.

Startul cursei

Am încercat să mă poziționez cât mai în față, la start, pentru că știam, din experiența anilor trecuți, că primii 5-10 km este greu să faci depășiri, dacă te afli în grosul plutonului. S-a plecat tare, eu am luat-o moderat. Nu știam cum va reacționa piciorul și nu vroiam să forțez chiar din prima.

Prima Evadare 2012, inainte de start

Chiar și așa, am început, ușor, ușor, să depășesc oameni, cu o densitate mai mare decât cu cea cu care eram depășit :).

Personal, sunt mai bun pe plat, unde am spațiu. Acolo am depășit cei mai mulți concurenți. Prin pădure, pe poteci întortocheate nu m-am riscat prea mult.

Emilian Nedelcu, Biciclistul.ro, Prima Evadare 2012, foto Marius Toma

Hidratarea!

La Prima Evadare 2011 am avut niște crampe nenorocite, pentru că nu m-am hidratat corespunzător și pentru că n-am avut la mine geluri de energie spontană. Acum am venit pregătit. Am luat câte un gel energizant la fiecare 15-20 de minute și am băut apă în continuu. Avem în spate sac cu furtun, de doi litri și mai eram dotat pe bicicletă cu două bidoane.

În felul acest am evitat cârceii și durerile musculare și nici nici nu m-am oprit la vreun punct de hidratare al organizatorilor.

Emilian Nedelcu, Prima Evadare 2012 - Foto Titel Leontin

Emilian Nedelcu, Prima Evadare 2012, prim plan

Mici incidente

Am avut două mici incidente. La primul am căzut pe o urcare abruptă, de vreo 20 de metri și era să mă duc într-o râpă. Îi mulțumesc fotografului bărbos care mi-a întins o mână de ajutor!

Al doilea incident a avut loc chiar la finish, când cel din fața mea, fericit probabil că nu am reuști să-l depășesc, a pus o frână bizară și s-a dat peste cap cu bicicleta. N-am reușit să-l evit la timp și am căzut și eu, dar m-am ales cu niște zgârieturi minore, genul cu care te mândrești după cursă :).

Emilian Nedelcu, Prima Evadare 2012 - Foto finish

Apropos de incidente, pe traseu m-am întâlnit cu o ambulanța care venea pe contrasens cu girofarul și alarma pornite. M-am rugat, în gând, să nu fie ceva grav. După ce am terminat cursa, m-am dus la șoferul ambulanței și l-am întrebat ce s-a întâmplat.

Mi-a spus că au fost trei ambulanțe, situate în locuri diferite și că echipa medicală aflată pe mașina lui a avut de-a face cu 11 fracturi, dintre care una mai noasoală. Un tip și-a fracturat clavicula, după ce a intrat din plin într-un copac.

Prea repede s-a terminat!

Am terminat cursa în 2h 43 min, dintre care vreo trei minute le-am stat pe loc, înainte de start. Mi-a fost frică că nu apuc să dau drumul la cronometru :).

Jos pălăria!

Jos pălăria, încă o dată, pentru organizatorii Primei Evadări! Logistica a fost de nota 10, eu n-am întâmpinat nicio problemă. Mi-am spălat bicicleta imediat, am stat puțin la coadă, pentru că erau multe “cabine de duș”.

Am mâncat bine, după finish, m-am hidratat bine. Aștept cu nerăbdare Prima Evadare 2013!

Foto (se actualizează)

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$.
Become a Patron!

Comentarii

You Might Also Like